Aproape toate străzile principale şi secundare din municipiul Piatra-Neamţ au fost afectate de iarna care se dă foarte greu dusă. Printre cele mai importante artere din municipiu, pe care se văd foarte lesne urmele lăsate de îngheţ sunt varianta ocolitoare (str. Bistriţei) şi ieşirea din Piatra-Neamţ spre Bicaz (str. Petru Movilă). Din sesizările primite pe adresa redacţiei reiese că cel puţin în cazul variantei lucrurile stau groaznic.
În acest moment, şi nu numai din cauza iernii, pe varianta cu pricina se poate circula doar pe două benzi, cele de lângă axul drumului, celelalte două fiind "afectate" puternic de îngheţ, dar cel mai puternic de lucrările făcute de anumite firme atunci când au acoperit reţelele de canalizare executate în cadrul unui proiect ISPA derulat cu Compania Judeţeană Apa Serv.
Pe mai mult din jumătate din suprafaţa drumului în discuţie, pe ambele sensuri, este aproape imposibil să se circule pe prima bandă. Pe acele porţiuni sunt denivelări incredibile, iar în unele locuri au apărut gropi ce au şi câte 30 de centimetri adâncime. Un crater se cască exact la intersecţia variantei cu strada Arcului, cea pe care Drupo îşi are sediul principal.
Apoi sunt gropile cauzate de îngheţ, care îi determină pe şoferi să facă slalom pe ceea ce a mai rămas din carosabil.
Bogdan Puşcaşu, city-managerul municipiului Piatra-Neamţ, a răspuns prompt la întrebările legate de acest subiect: "Poate trebuie să ne uităm puţin în contractul de garanţie. Cred că acolo este menţionat că cei care au efectuat lucrarea trebuie să aducă stradul de asfalt la starea iniţială". Probabil că aşa este menţionat, iar dacă da, firmele care au făcut lucrarea ar trebui să revină asupra acesteia sau să le fi fost oprită deja garanţia.
A doua stradă "sesizată" de cetăţenii din Piatra-Neamţ este cea care duce spre Bicaz. Până la ieşirea din municipiu, că doar de atât răspunde Primăria Piatra-Neamţ, este greu să mai vezi drumul din cauza denivelărilor şi a gropilor. Mai mult, sunt zone pe acest drum, înainte de Sarata, unde asflatul turnat de doar câteva luni a sărit. Aici însă există o scuză temeinică deoarece lucrările nu au fost terminate, după cum ne-a declarat Bogdan Puşcaşu: "Acest drum nu este finalizat. Lucrările au data de finalizare pe 15 iunie 2011. Până acum nu s-a turnat nici stratul de uzură, mai sunt multe de făcut".
Nici în restul municipiului situaţia nu e roz, iar de curând angajaţii Publiserv au început marea cârpeală, încercând să acopere, măcartemporar sutele de gropi căscate în carosabil.
Spitalul Judeţean Neamţ are nevoie aprigă de o schimbare de mentalitate în randul angajaţilor de "jos". De la momentul preluării administraţiei de către Consiliul Judeţean, majoritatea doctorilor, asistenţilor şi a altor cadre din acest sistem au înţeles că în cazul în care nu ştiu să-şi vândă marfa cu zâmbetul pe buze şi să discute cât mai bine cu pacienţii, nu vor mai avea fonduri.
E simplu. Nu vine pacientu' că i-ai vorbit urât, Casa de Asigurări nu mai dă bani, paturile se "taie", iar posturile se împuţinează. E economie bazată pe logică.
Cu toate acestea, în sistem există oameni ce se comportă în continuare ca un ţesut cangrenos în corpul ce vrea să se însănătoşească. Am realizat că nu din cauza medicilor, a conducerii, a asistenţilor nu are o imagine foarte bună Spitalul Judeţean Neamţ, ci din cauza personalului auxiliar care se ocupă de cele mai mărunte servicii, cei care gândesc într-un sistem bazat pe compensaţii imediate. Aceste persoane crează probleme în cadrul sistemului doar ca după aceea să fie recompensaţi cu un leu, doi lei...
Unul dintre cele mai importante momente din viaţa unei familii este cel în care îi apare pe lume prima progenitură şi ca un tată conştient de probleme cu care se confruntă sistemul întreabă în strânga şi în dreapta ce trebuie să facă pentru ca acest eveniment să se desfăşoare normal. Întreabă ce bani trebuie să dea, cui să dea, când să dea. Tatălui din situaţia cu pricina i s-a spus că nu trebuie să se gândească prea mult la aceste practici, că nu se mai petrec. Totuşi a încercat. Atenţiile i-au fost refuzate de medici, de asistenţi de toţi cei implicaţi în sistem, aşa că s-a gândit că poate aşa stau lucrurile în acest moment.
Apoi a urmat momentul deplasării cu liftul când i s-a reamintit că acest sistem are caracter malign şi că nu este îndeajuns ca doctorii şi asistenţii să se comporte diferit ci că sistemul trebuie schimbat în întregime. "Unde mergeţi?", a întrebat doamna cu caciulă de blană, învelită într-un
halat incolor de spital. Avea o revistă în mână. "La maternitate, la etajul patru". "Ha! Nu se poate dom'le, e carantină. Nimeni nu urcă acolo", a răspuns pe un ton nervos şefa de lift. Tatăl a spus că are deja cunoştinţe urcate acolo, dar a primit ţipete şi i s-a spus că asistentele, alea de au cartele, duc oamenii sus. Cu toate acestea, prospătul părinte a urcat până la urmă la etajul patru acolo unde sala de aşteptare era plină de vizitatori, iar vestita uşă cu geam - larg deschisă. Nici urmă de carantină, iar accesul se putea face pe scări. Dacă ar fi ştiut, nu mai deranja doamna de la lift.
Un alt paznic al accesului spre etajele superioare, care a urcat cu tatăl până la maternitate unde a discutat cu doctorul despre naştere, la întoarcere i-a spus: "Băi, da' de ce ai mai urcat dacă ai stat doar două minute?".
Apoi s-a dumirit. Şi-a adus aminte de poveştile prietenilor care absolut toate începeau cu: "După ce am aflat că a născut, am mers la liftier şi i-am dat 50 de lei să mă lase să urc".
Aşadar s-a conformat, a scos bancnota a băgat-o unde trebuie şi nici nu a fost întrebat unde merge şi ce face, decât la ce etaj.
Oricât s-ar chinui doctorii din conducerea Spitalului ori preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ să schimbe modul în care se petrec lucrurile în acest sistem, va exista întodeauna un domn sau o doamnă care va trece şi peste vorba doctorului şef de secţie.
Vorba aia: până la doctor trebuie să mergi cu liftul.
Postări
Comentarii
