A.N. Blog Nu judec, dar imi dau cu parerea

* şapte din cei 13 membri ai Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Ceahlău au votat împotriva construirii unei pârtii de schi * întrebaţi de ce, ei nu au ştiut să răspundă

Membrii Consiliului Ştiinţific (CS) ai Parcului Naţional Ceahlău au blocat, încă o dată, dezvoltarea turistică a zonei Durău prin respingerea Planului de Management ce cuprinde şi zona de dezvoltare durabilă. Fără motivaţii viabile sau cel puţin pertinente, profesori, doctori şi silvicultori nu au putut să explice logic şi firesc de ce se opun construirii unei pârtii.

Şedinţa de duminică, 30 octombrie, a fost una cel puţin ciudată. Modul în care preşedintele acestui for, profesorul dr. Ion Iordache şi membra Erika Stanciu (unul dintre cei mai "verbali" membri ai CS) au tratat invitaţii a fost de cea mai joasă speţă. Deşi la începutul întrunirii lista de invitaţi cuprindea şi pe preşedintele Consiliului Judeţean - Vasile Pruteanu, ingineri de la Direcţia Silvică, mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile, direct interesaţi de decizia acestui organism, profesorul Iordache a solicitat ca în sală să rămână doar membrii forului pe care îl conduce. În momentul în care Vasile Pruteanu a dorit să intervină, profesorul Iordache i-a amintit pe un ton ridicat că el este preşedintele acestui organism şi a spus şi o poveste cu asasinarea lui preşedintelui Kennedy, finalizând cu "asta e soarta tuturor preşedinţilor".

Degeaba au încercat deţinătorii de pensiuni şi hoteluri din Durău să lămurească pe Erika Stanciu şi Ion Iordache că au dreptul şi se cade ca şi ei să participe sau măcar să asiste la o şedinţă în care, poate, li se hotărăşte soarta, decizia s-a luat prin vot, iar invitaţii au fost daţi afară.

Afară a fost dat şi primarul comunei Ceahlău, Costică Şchiopu, care a încercat să deschidă un subiect, dar în zadar.

Pârtia de schi - cuiul din talpa biodiversităţii

Discuţiile din cadrul Consiliului Ştiinţific nu au avut mai nimic ştiinţific. Cu excepţia unui specialist de la Cluj şi a biologului Administraţiei Parcului Naţional Ceahlău, ceilalţi au spus doar vorbe goale, îmbrăcate în formulări cu tentă ştiinţifică, dar fără vreo valoare reală.

Au fost totuşi discuţii despre fauna care ocupă în acest moment zona care se doreşte a fi transformată în pârtie de schi, iar specialiştii au dat opinii despre molid sau alte specii de plante care s-ar afla sau nu în lista celor protejate de lege. S-a demonstrat în acest fel că nimeni, în afară de biologul Parcului, nu a fost în teren şi, deşi unii dintre membrii CS se laudă cu zeci de publicaţii scrise pe baza faunei şi florei din masiv, habar nu au de realitatea din masivul Ceahlău.

Erika Stanciu a vorbit despre Carpaţii din Ucraina şi despre faptul că băncile elveţiene au reticenţe în a acorda finanţare investitorilor din Austria pentru pârtii de schi. Toate acestea se petrec, în viziunea, ei, din cauza faptului că "se produce încălzirea globală".

Nici profesorul Ion Iordache nu a rămas în România, ci a ajuns la dezastrele din Canada. "Pentru două luni de zăpadă pe pârtie, nu văd logica. Ne învârtim în jurul cozii. Dumneavoastră doriţi pârtie de schi, iar noi nu că nu o vrem; o vrem, dar nu în parc.

Au existat şi propuneri rezonabile. "Haideţi să încercăm să găsim nişte soluţii. Excluderea zonei respective de zece hectare, să o compensăm cu includerea din zona de dezvoltare durabilă a cel puţin de două ori suprafaţa menţionată, cu acelaşi stadiu de conservare", a spus Marius Bărbos, botanist. Tot el a mai propus ca o sumă din câştigurile obţinute de pe urma pârtiei să ajungă în contul Administraţiei Parcului pentru a proteja unele specii aflate pe lista roşie.

Astfel de opinii nu au defel de profesorii pensionari care au sărit ca arşi şi au spus că "ursul nu mai trece" şi alte explicaţii care-ar putea fi înghiţite doar de copiii din clasele primare. Era evident că cei mai mulţi dintre membri Consiliului Ştiinţific veniseră la Durău cu o temă clară: respingerea proiectului pârtiei. Nu aveau nicio explicaţie ştiinţifică, nicio explicaţie logică, singurul lor argument era: "Nu vrem, nu suntem de acord. Suntem aici ca factori de decizie, asta decidem!", după cum a subliniat de vreo câteva ori profesorul Ion Iordache. Degeaba a încercat şi directorul Administraţiei Parcului Naţional Ceahlău să lămurească membrii că trebuie discutat, negociat, că există soluţii, că partea mai în vârstă a consiliului a luat pe nu în braţe.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Pruteanu, a intervenit şi a afirmat clar că va face tot ce este posibil ca administrarea parcului să treacă din curtea CJ Neamţ în cea a Direcţiei Silvice.

Asociaţia patronilor împotriva Consiliului Ştiinţific

Patronii de de firme, împreună cu primarul Şchiopu şi vreo doi consilieri locali, odată daţi afară de la întrunire, au făcut ceea ce ar fi trebuit să facă de demult. S-au adunat la un loc, au trecut peste neînţelegerile pe care le aveau şi au discutat despre crearea unei asociaţii care să le reprezinte interesele. Implict, după organizarea în această structură, ei ar urma să atace în instanţă deciziile luate de Consiliul Ştiinţific şi, în solidar, pe membrii acestui for care se opun constant dezvoltării zonei.

Cel mai vehement dintre oamenii care vor să trăiască din afaceri, în Durău, s-a dovedit a fi Gelu Isciuc - care a propus înfiinţarea asociaţiei şi susţinerea unor proiecte de dezvoltare durabilă. Mai mult, patronii şi-au prezentat şi motivat intenţia şi în faţa Consiliului Ştiinţific, la finalul şedinţei, iar mesajul transmis a fost foarte clar. "Dacă în lege se menţionează faptul că în astfel de zone se pot acorda până la 5% dintr-un astfel de areal, de ce nu faceţi asta? Suntem mai mulţi agenţi economici care trăim de pe urma turismului din această staţiune. Este duminică şi sunt 30 de turişti în Durău. Nu este normal să ne ignoraţi total. Ne rezervăm dreptul să atacăm în instanţă deciziile pe care le luaţi aici, dar şi pe domniile voatre în solidar", a declarat Gelu Isciuc.

Nici primarul Costică Şchiopu nu s-a arătat foarte încântat de faptul că a fost dat afară de la şedinţă, dar nici nu a comentat foarte mult.

În final, după ce majoritatea membrilor Consiliului Ştiinţific au votat împotriva avizării planului de management, ce include şi construirea unei pârtii de schi, Vasile Pruteanu a făcut o declaraţie adresată în principal preşedintelui Ion Iordache. "Domnule Iordache, vă spun aşa pentru că nu vă mai pot spune profesor. Mi-aţi creat imaginea unei şedinţe din anii '50, prin abordarea de stil comunist pe care aţi avut-o astăzi faţă de propuneri decente şi ce merită să fie discutate, chiar dacă nu şi aprobate. Îmi pare rău că s-a ajuns la această situaţie la Neamţ, în timp ce la Braşov numai anul acesta s-au construit 20 de kilometri de pârtii. Poate acest aspect ni-l explică doamna Erika Stanciu, care este din Braşov", a menţionat Vasile Pruteanu. El a mai adăugat că statutul de funcţionare al acestui for a fost modificat şi că din acest moment convocările le face directorul Administraţiei Parcului Naţional Ceahlău.

In Ceahlau, in inima rezervatiei,

* Ion, zis si Nelu Voda, cunoscut om de afaceri din Bicaz si Adrian Ionascu
au fost gasiti intr-un cort nu departe de locul in care s-a tras cel putin un foc
de arma * sub cort au fost gasite cartuse netrase * politistii spun ca "nu sunt
intrunite elementele constitutive pentru savarsirea unei infractiuni"

Alerta in Ceahlau. Jandarmii, pazinicii parcului, salvamontistii si politistii
au pornit duminica seara in cautarea unor presupusi braconieri. Doi tipi
imbracati in haine de camuflaj si inarmati cu o carabina fusesera vazuti pe
versantul sudic al Masivului Ceahlau, in zona jgheaburilor ce coboara de pe
Ocolasul Mare spre Poiana Stanilelor. Neintelegand ce cauta vanatori
inarmati in rezervatie, un turist a alarmat Administratia Parcului National
Ceahlau. Imediat, in zona s-a auzit si un foc de arma. "Am fost anuntat pe la
ora cinci dupa amiaza ca doua persoane imbracate in costume de camuflaj si
care aveau o carabina in posesie au urcat de la Stanile spre Dochia. Avem si
propriile metode de supravegheree si am aflat mai multe detalii despre cei
doi. La scurt timp am mai primit o sesizare cum ca in zona numita Jgheabul
lui Voda s-a auzit un foc de arma", a declarat Constantin Andras, seful
Serviciului de Administrarea a Parcului National Ceahlau. Zona este
populata acum de cateva familii de capre negre iar acestea sunt tintele
preferate de braconierii din Ceahlau
Constantin Andras a anuntat imediat jandarmii si lucratorii de la Ocolul
Silvic si au plecat spre zona cu pricina. "Cand am ajuns in Poiana Stanilelor
se intunecase deja. Am inceput cautarile pe drumul ce duce spre Dochia.
Eram pregatiti sa oprim autoturismele care ar fi coborat, dar nu a fost cazul.
Pe cei doi i-am gasit ceva mai departe, nu departe de cararea principala, in
zona numita La Palarie. Erau instalati intr-un cort, iar dupa ce i-am controlat
am vazut ca aveau la ei o bardita si un sac de nylon. Acestea au fost cam
singurele efecte ce sunt folosite si de braconieri si pe care le-am gasit la ei",
a adaugat Constantin Andras.
In scurt timp au venit la fata locului si reprezentantii de la Arme si Munitii
si seful Ocolului Silvic Bicaz care au continuat cercetarile. Pitite printre
crengutele de cetina asezate frumos sub cort, au gasit cinci cartuse de arma
de vanatoare, netrase.

Au scapat de arma dar nu si de cartuse

Arma despre care povestise turistul ce a dat alarma, nu a fost gasita. Aveau
o infinitate de posibilitati sa o ascunda sau sa scape provizoriu de ea, spune
seful Fondului Cinegetic din cadrul Directiei Silvice Neamt, Doru Balut,
care a tinut contact permanent cu oamenii trimisi in teren pentru a cerceta
cazul. "Asta se rezolva usor pentru cei cu experienta. O puteau ascunde sau
o puteau trimite cu o alta persoana in afara zonei care era cercetata. Toata
intamplarea si cercetarile ulterioare au avut loc la confluenta dintre trei zone
de interes. Este vorba de Parcul National Ceahlau, de fondul cinegetic 16
Neagra, care apartine Directiei Silvice si de fondul cinegetic 17 Schit care
este administrat de Asociatia «Lupul Cenusiu»", a declarat Doru Balut.
Raul Papalicef, seful Salvamont Neamt si vicepresedintele Asociatiei de
Vanatoare «Lupul Cenusiu», a facut mai multe referiri la modul de operare
braconierilor. "In cazul de fata, din punctul nostru de vedere cei descoperiti
sunt si cei vinovati de incercarea de a impusca un animal salbatic in aceasta
zona. Ieri, sub cortul in care au fost descoperiti au fost gasite cinci cartuse
netrase. Toate indiciile duc spre cei doi. Ne-au fost transmise toate
semnalementele, iar de sunat au sunat mai multe persoane care i-au descris
pe cei doi. Toti au vorbit despre un barbat inalt, atletic, brunet imbracat in
costum de camuflaj si de inca unul mai mic, imbracat asemanator. In astfel
de cazuri sunt folosite arme clandestine, iar dupa opinia mea au ratat primul
foc si au campat pentru a astepta o alta prada", a declarat Raul Papalicef.

Sanctionati doar pentru ascunderea identitatii

Jandarmii nemteni au transmis ca cei doi au fost condusi la Inspectoratul de
Politie al Judetului Neamt, iar unul dintre ei (Adrian Ionascu) a fost
amendat cu 500 de lei pentru ca si-a ascuns identitatea spunand ca-l cheama
Voaides. Despre Nelu Voda, oamenii din zona au auzit in general ca om de
afaceri care se ocupa cu taierea lemnelor sau cu cresterea pastravilor. Despre
el se mai spune ca nu i-ar fi deloc straine activitatile de braconaj. Pana acum
nu au existat dovezi clare impotriva sa. Nici acum nu ar fi, potrivit
politistilor nemteni. "Nu sunt intrunite elementele constitutive pentru
savarsirea unei infractiuni", ne-a declarat inspectorul principal Catalina
Badeanu. {i probabil asa va ramane atata timp cat nu va fi gasita arma. Sau
pana cand indivizii nu vor fi surprinsi cu hoitul caprei negre pe umeri. Desi
chiar si atunci, ca sa nu se incarce cu un caz greu de rezolvat, politistii le-ar
putea gasi tot felul de scuze.

Camere video pentru prins braconieri

De departe, aceasta actiune este cea mai ampla dintre toate cele desfasurate
in aceasta zona care este des calcata de braconieri. Pentru a opri aceste
practici, membrii Asociatiei «Lupul Cenusiu» au luat o hotarare si vor
investi bani in camere video. "Vom aloca o suma de bani pentru a
comntracara acest flagel. Vor fi amplasate camere video si in aceasta zona,
cum avem si in Grinties. Acestea functioneaza pe baza de senzori de miscare
si se declanseaza doar la momentul potrivit. Chiar daca aparatul este distrus,
imaginea nu poate fi stearsa deoarece a fost transmisa imediat si inregistrata.
Facem toate acestea deoarece nu mai putem vorbi de braconaj acidental, ci
de retele infractionale puse bine la punct", a spus vicepresedintele Asociatiei
Lupul Cenusiu.