A.N. Blog Nu judec, dar imi dau cu parerea

Cu toţii ştim că în fiecare vineri seara, în parcarea de la Stadionul FC Ceahlăul se adună băiaţi şi fete a căror pasiune nu este alta decât maşinile pe care le conduc.

Ei îşi spală şi lustruiesc caroseria, jantele, aspiră interiorul şi cu maşinile, aşa "preparate" merg să facă o tură două în oraş după care mai schimbă impresii despre cum arata, ce mai e nou pe piaţa de tunnning, ce jante i s-ar potri la un Astra, sau ce culoarea are afişajul kilometrajului la un "Urs". Se testează şi sistemele audio, dar nu prea tare că deranjează poliţiştii din vecinătate şi cam atât.

Mai nou, dintre toate acestea a mai apărut o specie. La noua apariţie nu prea mai contează ce culori ai în bord, ci sa mai ai loc de unul, sau cât e de impecabilă vopseaua, ci doar să fie acolo. Aici e vorba de îndemânarea şoferului, de puterea motorului şi de cât de mare este slide-ul. Se autonumesc drifteri şi sunt acei şoferi care scot din maşină totul, în încercarea de a determina vehiculul să respecte legile fizicii, doar în condiţiile şi în forma impusă de şofer. Pe româneşte, fac ca maşina să "alunece" în curbe, iar punctele cele mai multe se oferă, în concursuri bineînţeles, pentru mărimea derapajului, pentru spectacol şi pentru fum ( în termeni tehnici viteză, linie, unghi şi impact).

Cauciucuri rupte în poligon

Deşi recunoaşte că nu are atât de mult timp pentru a se antrena, Cătălin Trifan poate fi văzut la fiecare final de week-end în poligonul din Piatra Neamţ, acolo, unde pe asfaltul cârpit parcă de extratereştri încearcă să-şi dea seama ce şi cum trebuie să facă pentru a ajunge printre cei mai buni drifteri din România, deocamdată. "Acum mă antrenez pentru Campionatul European de Drift, dar şi cel autohton, ambele se vor desfăşura la Braşov, la acest final de săptămână. "Acum este ultimul antrenament pe care îl fac înainte de a trimite maşina la Braşov pentru pregătirile estetice", a mai spus Cătălin, marţi seara, atunci când a rupt ultimele cauciucuri înainte de evenimentul aşteptat de la Prejmer.

Înainte de a "termina de tot gumele" ne-a invitat la o tură. E simplu, dar atât de greu să faci ce face el. Imediat am înţeles de ce este maneta de la frână atât de mare atunci când a ajuns prima curbă, atunci când a accelerat şi a tras puternic de manetă. Maşina s-a turat maxim şi s-a învârtit aproape pe loc. Impresia era că va ieşi în decor, dar nu a fost aşa. A dat drumul frânei şi a accelerat îndreptând volanul pentru ieşirea din curbă. Cauciucurile scrâşneau, motorul înlocuia cu succes un pluton de mitraliori în timp ce ursuleţul s-a întreptat spre următoarea curbă şi acolo au urmat acelaşi mişcări, calculate, reci, care făceau ca maşina să execute cercuri mari şi largi în timp ce pneurile din spate alunecau încercând să îndrepte vehicolul. În momentele în care se accelera puternica, maşina producea flăcări la propriu. În lupta asta mai câştigă şi maşina, din diferite motive, scăpată de sub control se întoarce în loc şi atunci ştii că ai pierdut. De obicei, Cătălin o îmblânzeşte şi îi arată calea ce trebuie urmată.

Cătălin a încercat să explice cum face gesticulând viguros, dar nu am înţeles decât că a "prins" ideea în aproape un an. "Ei, prietenii mei m-au forţat să mă apuc de chestia asta acum vreo doi ani. M-au tot împins până am ajuns la concursuri. Am luat şi locul întâi la debutanţi. Apoi am schimbat maşina şi lucrurile au devenit ceva mai serioase", a mai spus pietreanul.

Ursul a fost modificat total

Maşina despre care am aflat detalii şi pe care am urmărit-o pe ceea ce unii pietreni numesc poligon este un BMW E30 de prin 1988, seria 3, cu două portiere. Albastru. Mai exact asta a fost din 1988 de când au scos-o din fabrică şi până a ajuns pe mâna lui Cătălin Trifan. "Am mai avut un BMW ca acesta înainte, dar nu era chiar atât de bun pe cât imi doream. Am luat motorul de pe el şi l-am montat pe acesta. E de 2,7 litri cu turbocompresor. Contează mult să ai putere. Asta a fost primul pas. Împreună cu băieţii din echipă am muncit aproape 5 luni pentru a o aduce la acest stadiu, şi, să spun aşa să fie pregătită pentru competiţii", a spus Cătălin Trifan, pietreanul a cărui pasiune se îmbină cu adrenalina, cu mecanica şi cu puţină nebunie.

El a mai explicat că până la a ajunge în starea actuală, Ursul a fost ranforsat şi întărit cu o cuşcă interioară, a mărit aecartamentul "spatelui" cu 12 centimetri cu distanţiere, a refăcut toată partea electrică şi a instalat o frână de mână hidraulică ce are o manetă de aproape 50 de centimetri.

"Caroseria am păstrat-o tot din metal deoarece am dorit să păstrez greutatea mai mare pe zona de spate, iar în rest am schimbat mai totul. Toate aceste modificări le-am făcut împreună cu o echipă de prieteni şi colegi, iar totul a durat aproape 5 luni", a mai spus Cătălin.

Acum îşi doreşte să se califice printre primii 16 la campionatele de la Braşov şi, poate, mult mai departe spre podium.

Trebuie menţionat că din Piatra Neamţ mai există o echipă care va aluneca la Braşov. Este vorba de un Nissan 200 SX s13, supranumită "Silvia".