A.N. Blog Nu judec, dar imi dau cu parerea

Între pile şi ştampile s-au instalat nepoatele, nepoţii, fii vărului de la Borca sau de la Costişa.

Aşa au ajuns aceşti actuali mari funcţionari în locuri cel puţin calde în primării, în Consiliul Judeţean sau alte structuri plătite slab, dar cu ceva siguranţă că, odată, cândva, poate, nepotul sau nepoata va putea accede spre o funcţie mai mare şi mai bine plătită.

În momentul în care funcţionăraşul ajunge la instituţia cu pricina, în afară de foaia de pontaj semnează şi cererea pentru a primi casă. Să nu fie la Speranţa, că e departe de oraş, "să fie mai aproape că încă nu avem maşină", încearcă ei să motiveze. O şi primesc destul de repede pentru tata şi cu mama, care cunosc pe cineva acolo unde trebuie dau telefoane şi aranjează.

Odată stabilit un ANL, acesta se închiriază sau se face schimb cu ceva mai convenabil.



Puterea ştampilei



Aşa cum spun unii că vinul roşu este bun pentru dame dacă îl sorb domnii, puterea ştampilei îi conferă nepotului/nepoatei potenţa necesară de a trece peste lacunele mari în pregătire, experienţă şi, în multe cazuri, inteligenţă. Cu casa şi maşina aranjate, nepotul/nepoata nu mai are răbdare să asculte de toată lumea, aşa că fac o cerere de avansare, care se semnează, la un Crăciun sau un Paşte, atunci când toate rudele sunt alături, inclusiv cel care va suna mai departe pentru a depune cererea.

Odată cu ştampila-n mână, odraselele se apucă de semnat, sucit şi învârtit lucruri prin instituţie. 10% dintre aceştia chiar au har şi ajung să nu semneze aiurea, dar majoritatea rămân loaze până la capăt.

Grav este faptul că din cauza unora dintre aceste specimene se pierd licitaţii uneori, se încurcă dosare şi se pierd procese, şi nu aşa, unul, două, ci zeci sau după cum era exemplul de la CJ Neamţ - toate.

Vine campania, iar acum pilele cu ştampile vor trebui să-şi răsplătească ANL-ul, casa şi maşina.

http://youtu.be/lcA3NhsQWe0

http://youtu.be/lcA3NhsQWe0

Reactia patronilor de pensiuni din Durau, indreptata impotriva unora dintre
membrii Consiliului Stiintific (CS) al Parcului National Ceahlau, care le
resping cu obstinatie un proiect dorit de comunitate, este fireasca si
previzibila. "Este frustrant cand cineva de la Iasi, Brasov sau Cluj vine la
tine in curte si iti spune cum sa-ti asezi straturile cu flori si unde va fi aleea
de acces", a spus un intreprinzator care stie ca in cazul in care nu se va face
o partie de schi care sa atraga turistii in statiune va da faliment.
Ultima intrunire a acestui for stiintific, cu putere mare de decizie, a vizat
discutarea si aprobarea sau respingerea unui plan de management care
cuprinde si amplasarea unei partii de schi, lucrare ce are asigurata si
finantare de la Ministerul Dezvoltarii. Desi anul trecut aceiasi membri ai CS
au aprobat planul, recent si-au schimbat opinia cu 180 de grade si l-au luat
pe nu in brate. Dupa cum ati aflat din editia de ieri a "Realitatii", acest refuz
oferit in mod constant tuturor factorilor de decizie, celor care vor sa faca
afaceri sau celor care vor sa dezvolte zona, nu este in nici un fel motivat. E
"nu" si atat.
Din partea doctorului in zoologie Ion Iordache, din partea Erikai Stanciu,
inginer silvic, membru prin mai multe ONG-uri din tara, dar si culmea din
partea profesorului de la Scoala Bicazu-Ardelean, Cornel Duculescu, au fost
date aceste refuzuri fara a fi insotite de motivatii.
Daca in cazul specialistilor in domeniu s-au bolmojit ceva explicatii fara
fundament sau culoare, profesorul de la Bicazu-Ardeal, director de scoala,
ajuns in Consiliul Stiintific din interesele altora, nici nu a putut explica
gestul.
Astfel, in continuare, muntele Ceahlau este protejat declarativ. Declaratii am
primit din partea Erikai Stanciu atunci cand preotii au construit un hotel
ilegal, fara studii, avize sau aprobarea Consiliului Stiintific. Declaratii goale
a facut si Ion Iordache sau Sulfina Barbu, pe atunci ministru al Mediului, pe
acelasi subiect. Nici acum, stimatii profesori si ingineri nu pot explica cum
au avizat taierea a 30.000 de metri cubi de lemn, in interiorul Parcului
National Ceahlau, in anii 2009 si 2010.
"Numai boul nu-si schimba parerea", spunea profesorul Ion Iordache,
presedinte al Consiliului Stiintific, despre faptul ca initial a avizat planul de
management pe care acum il infiereaza cu porniri proletare. Acum ca si-a
schimbat parerea ar fi fost normal sa isi justifice gestul, dar nici asta nu se
petrece. ~ntre timp, profesorii, directorii de scoli si inginerii silvici au plecat
la casele lor, iar la Durau sunt cel mult 30 de turisti pe weekend

* şapte din cei 13 membri ai Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Ceahlău au votat împotriva construirii unei pârtii de schi * întrebaţi de ce, ei nu au ştiut să răspundă

Membrii Consiliului Ştiinţific (CS) ai Parcului Naţional Ceahlău au blocat, încă o dată, dezvoltarea turistică a zonei Durău prin respingerea Planului de Management ce cuprinde şi zona de dezvoltare durabilă. Fără motivaţii viabile sau cel puţin pertinente, profesori, doctori şi silvicultori nu au putut să explice logic şi firesc de ce se opun construirii unei pârtii.

Şedinţa de duminică, 30 octombrie, a fost una cel puţin ciudată. Modul în care preşedintele acestui for, profesorul dr. Ion Iordache şi membra Erika Stanciu (unul dintre cei mai "verbali" membri ai CS) au tratat invitaţii a fost de cea mai joasă speţă. Deşi la începutul întrunirii lista de invitaţi cuprindea şi pe preşedintele Consiliului Judeţean - Vasile Pruteanu, ingineri de la Direcţia Silvică, mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile, direct interesaţi de decizia acestui organism, profesorul Iordache a solicitat ca în sală să rămână doar membrii forului pe care îl conduce. În momentul în care Vasile Pruteanu a dorit să intervină, profesorul Iordache i-a amintit pe un ton ridicat că el este preşedintele acestui organism şi a spus şi o poveste cu asasinarea lui preşedintelui Kennedy, finalizând cu "asta e soarta tuturor preşedinţilor".

Degeaba au încercat deţinătorii de pensiuni şi hoteluri din Durău să lămurească pe Erika Stanciu şi Ion Iordache că au dreptul şi se cade ca şi ei să participe sau măcar să asiste la o şedinţă în care, poate, li se hotărăşte soarta, decizia s-a luat prin vot, iar invitaţii au fost daţi afară.

Afară a fost dat şi primarul comunei Ceahlău, Costică Şchiopu, care a încercat să deschidă un subiect, dar în zadar.

Pârtia de schi - cuiul din talpa biodiversităţii

Discuţiile din cadrul Consiliului Ştiinţific nu au avut mai nimic ştiinţific. Cu excepţia unui specialist de la Cluj şi a biologului Administraţiei Parcului Naţional Ceahlău, ceilalţi au spus doar vorbe goale, îmbrăcate în formulări cu tentă ştiinţifică, dar fără vreo valoare reală.

Au fost totuşi discuţii despre fauna care ocupă în acest moment zona care se doreşte a fi transformată în pârtie de schi, iar specialiştii au dat opinii despre molid sau alte specii de plante care s-ar afla sau nu în lista celor protejate de lege. S-a demonstrat în acest fel că nimeni, în afară de biologul Parcului, nu a fost în teren şi, deşi unii dintre membrii CS se laudă cu zeci de publicaţii scrise pe baza faunei şi florei din masiv, habar nu au de realitatea din masivul Ceahlău.

Erika Stanciu a vorbit despre Carpaţii din Ucraina şi despre faptul că băncile elveţiene au reticenţe în a acorda finanţare investitorilor din Austria pentru pârtii de schi. Toate acestea se petrec, în viziunea, ei, din cauza faptului că "se produce încălzirea globală".

Nici profesorul Ion Iordache nu a rămas în România, ci a ajuns la dezastrele din Canada. "Pentru două luni de zăpadă pe pârtie, nu văd logica. Ne învârtim în jurul cozii. Dumneavoastră doriţi pârtie de schi, iar noi nu că nu o vrem; o vrem, dar nu în parc.

Au existat şi propuneri rezonabile. "Haideţi să încercăm să găsim nişte soluţii. Excluderea zonei respective de zece hectare, să o compensăm cu includerea din zona de dezvoltare durabilă a cel puţin de două ori suprafaţa menţionată, cu acelaşi stadiu de conservare", a spus Marius Bărbos, botanist. Tot el a mai propus ca o sumă din câştigurile obţinute de pe urma pârtiei să ajungă în contul Administraţiei Parcului pentru a proteja unele specii aflate pe lista roşie.

Astfel de opinii nu au defel de profesorii pensionari care au sărit ca arşi şi au spus că "ursul nu mai trece" şi alte explicaţii care-ar putea fi înghiţite doar de copiii din clasele primare. Era evident că cei mai mulţi dintre membri Consiliului Ştiinţific veniseră la Durău cu o temă clară: respingerea proiectului pârtiei. Nu aveau nicio explicaţie ştiinţifică, nicio explicaţie logică, singurul lor argument era: "Nu vrem, nu suntem de acord. Suntem aici ca factori de decizie, asta decidem!", după cum a subliniat de vreo câteva ori profesorul Ion Iordache. Degeaba a încercat şi directorul Administraţiei Parcului Naţional Ceahlău să lămurească membrii că trebuie discutat, negociat, că există soluţii, că partea mai în vârstă a consiliului a luat pe nu în braţe.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Pruteanu, a intervenit şi a afirmat clar că va face tot ce este posibil ca administrarea parcului să treacă din curtea CJ Neamţ în cea a Direcţiei Silvice.

Asociaţia patronilor împotriva Consiliului Ştiinţific

Patronii de de firme, împreună cu primarul Şchiopu şi vreo doi consilieri locali, odată daţi afară de la întrunire, au făcut ceea ce ar fi trebuit să facă de demult. S-au adunat la un loc, au trecut peste neînţelegerile pe care le aveau şi au discutat despre crearea unei asociaţii care să le reprezinte interesele. Implict, după organizarea în această structură, ei ar urma să atace în instanţă deciziile luate de Consiliul Ştiinţific şi, în solidar, pe membrii acestui for care se opun constant dezvoltării zonei.

Cel mai vehement dintre oamenii care vor să trăiască din afaceri, în Durău, s-a dovedit a fi Gelu Isciuc - care a propus înfiinţarea asociaţiei şi susţinerea unor proiecte de dezvoltare durabilă. Mai mult, patronii şi-au prezentat şi motivat intenţia şi în faţa Consiliului Ştiinţific, la finalul şedinţei, iar mesajul transmis a fost foarte clar. "Dacă în lege se menţionează faptul că în astfel de zone se pot acorda până la 5% dintr-un astfel de areal, de ce nu faceţi asta? Suntem mai mulţi agenţi economici care trăim de pe urma turismului din această staţiune. Este duminică şi sunt 30 de turişti în Durău. Nu este normal să ne ignoraţi total. Ne rezervăm dreptul să atacăm în instanţă deciziile pe care le luaţi aici, dar şi pe domniile voatre în solidar", a declarat Gelu Isciuc.

Nici primarul Costică Şchiopu nu s-a arătat foarte încântat de faptul că a fost dat afară de la şedinţă, dar nici nu a comentat foarte mult.

În final, după ce majoritatea membrilor Consiliului Ştiinţific au votat împotriva avizării planului de management, ce include şi construirea unei pârtii de schi, Vasile Pruteanu a făcut o declaraţie adresată în principal preşedintelui Ion Iordache. "Domnule Iordache, vă spun aşa pentru că nu vă mai pot spune profesor. Mi-aţi creat imaginea unei şedinţe din anii '50, prin abordarea de stil comunist pe care aţi avut-o astăzi faţă de propuneri decente şi ce merită să fie discutate, chiar dacă nu şi aprobate. Îmi pare rău că s-a ajuns la această situaţie la Neamţ, în timp ce la Braşov numai anul acesta s-au construit 20 de kilometri de pârtii. Poate acest aspect ni-l explică doamna Erika Stanciu, care este din Braşov", a menţionat Vasile Pruteanu. El a mai adăugat că statutul de funcţionare al acestui for a fost modificat şi că din acest moment convocările le face directorul Administraţiei Parcului Naţional Ceahlău.