Într-adevăr...o imagine cât o mie de zvonuri şi cât o mie de cuvinte. Şi aici nu este vorba despre faptul că aceşti oameni stau la aceeaşi masă...este vorba de faptul că fotografiile exprimă atât de bine confortul resimţit în special de cei doi tovarăşi, Tărâţă şi Ştefan Gheorghe zis "Pinalty". Privindu-i, cei doi dau impresia că nimic nu este deasupra lor şi că felaţiile reciproce pe care şi le fac sunt îndeajuns să le aducă frăţia supremă. Şi totusi...se remarcă o agitaţie în plus din partea latifundiarului care-şi omoară bojogii, guşa şi neuronul rural, în dorinţa de a face o glumă bună care să-l distreze pe măritul Ştefan şi care la nevoie ar putea să stea cu rugăminţi pe capul lui Boc sau al lui Udrea pentru a oferi o binecuvântată protecţie culturilor ridicate într-u bunăstarea ţăranilor norozi, mult iubiţi, stimaţi şi ajutaţi de milostivul Culiţă. Marian Sârbu are un zâmbet uşor jenat,poate generat de o mică constipaţie, pentru că mi-e greu să cred că e generat de ruşine. Cel mai tare personaj rămâne însă orfanul gheneral Oprea, care "plânge" ca într-o dramă de război şi nu pricepe cum cei doi lupi ai civiliei democrate nu-i acordă cea mai mare atenţie dat fiind faptul că stă în capul mesei plin de decoraţii obţinute din greu, pe câmpurile de bătălie a furăciunilor de bani publici.
E blogul meu. Prin urmare postez ce vreau, cand vreau, cum vreau. In cazul in care va nemultumeste ceva legat de propria-mi persoana nu aveti decat sa va defulati dorintele patetice de razbunare in alta parte. Poate faceti si un grup anti Nechita. De azi inainte comment-urile care nu sunt la subiectul vizat nu mai intra. Pentru frustratii care cauta greseli gramaticale sau litere mancate.... toate cele bune"domnilor, domnisoarelor si doamnelor".
Într-adevăr...o imagine cât o mie de zvonuri şi cât o mie de cuvinte. Şi aici nu este vorba despre faptul că aceşti oameni stau la aceeaşi masă...este vorba de faptul că fotografiile exprimă atât de bine confortul resimţit în special de cei doi tovarăşi, Tărâţă şi Ştefan Gheorghe zis "Pinalty". Privindu-i, cei doi dau impresia că nimic nu este deasupra lor şi că felaţiile reciproce pe care şi le fac sunt îndeajuns să le aducă frăţia supremă.
Şi totusi...se remarcă o agitaţie în plus din partea latifundiarului care-şi omoară bojogii, guşa şi neuronul rural, în dorinţa de a face o glumă bună care să-l distreze pe măritul Ştefan şi care la nevoie ar putea să stea cu rugăminţi pe capul lui Boc sau al lui Udrea pentru a oferi o binecuvântată protecţie culturilor ridicate într-u bunăstarea ţăranilor norozi, mult iubiţi, stimaţi şi ajutaţi de milostivul Culiţă.
Marian Sârbu are un zâmbet uşor jenat,poate generat de o mică constipaţie, pentru că mi-e greu să cred că e generat de ruşine.
Cel mai tare personaj rămâne însă orfanul gheneral Oprea, care "plânge" ca într-o dramă de război şi nu pricepe cum cei doi lupi ai civiliei democrate nu-i acordă cea mai mare atenţie dat fiind faptul că stă în capul mesei plin de decoraţii obţinute din greu, pe câmpurile de bătălie a furăciunilor de bani publici.
nu-l vad in poza asta pe pruteanu :) :) :)...